''Durerea lui,,
Nu eu iti scriu dar,lumea mea ce-mi simte tot amarul,
Ca-mi zboara ani ,pierduti in chin ,golind prea des paharul.
Te-am intilnit stiind din timp ca-ti voi iubi tacerea..
Te-am cautat mereu ,privind cum imi iubesti durerea.
Tin minte atunci, cind mi-ai atins cu nepasare mina..
Si nestiind ca in suflet gol, vei rasadi lumina.
Au trecut ani dar ,n-am sa uit mirosul tau de vara,
In care ne plimbam nebuni vorbind seara de seara.
Si in ochii mei e chipul tau ce n-are in veacuri semeni,
Esti ocean in lumea mea ce-l simt mereu prin vene.
Esti leacul meu tinut de el in nopti pierdute in stele,
Iar eu un sclav neputincios ce n-are a lui avere.
Nu iti promit dar, o sa incerc sa sting acea lumina,
Ce a izbucnit atunci ,cindva cind ma-i atins de mina.
Te voi lasa stiind ca esti de el cea mai iubita.!
Si peste ani sa ne intilnim lipsiti de a mea ispita.
Cu drag ,si cu regretul a sufletelor despartire.
Indurerat, a ta pedeapsa iti scrie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu